About Me
Tuesday, September 11, 2007
Cu CFR in UE…
9:10 PM | 
Publicat de
radu bailau
Pai aflam azi că se scumpesc biletele de tren cu 8,1%...să mai întreb dacă aceşti bani se vor duce pe investiţii?! Se vor duce pe repararea liniei Bucureşti Iaşi asta de mă doare pe mine la sistem şi îmi ridică tensiunea de îmi pocnesc capilarele ca popcornu’?!... nu, nu cred se vor duce, şi pun pariu că tot în vreun buzunar de naş… crezi că dacă se scumpesc se pun geamuri noi, se fac budele, se pun aerre conditionate prin vagoane... nţţţţ!... se măreşte un salar prin centrală...
Păi doar cine nu s-a născut pe lângă linia ferată nu ştie cum e mersu’ cu trenu’ prin Românica… Să vrei să dai un ban mai mult, să poţi să călătoreşti mai bine, că nu ai pe ce…
Acu ca sa fac o paralelă, când mă întorceam acu’ doi ani de la Bratislava şi mă duceam spre Budapesta, am călătorit cu un tren ce mergea spre Viena, să vă spun că aveam mochetă pe jos, deschisă la culoare, şi că puteam să mă conectez la internet, în tren?... nu trebuia să deschizi geamu’ că avea aer condiţionat... ce mai: ceva de vis...
Apoi când mă urc în CFR... parcă te loveşte ceva în moalele capului... aer condiţionat de afară... miroase a căcuţă, dacă te nimereşti în primul compartiment... trebuie să ţi iei şerveţele că oricum după prima staţie se fură hârtia igienică... să nu ai ghinion, să fie doar şerveţele mentolate la chioşcul de pe peron...
în sfârşit „saga” mea internaţională începe cu vizita la agenţia de voiaj... vreau un bilet la vagonu’ de dormit până la Deva unde schimb trenu’ şi aştept internaţionalul... nu sunt nici la vagonul de dormit, nici la cuşeta cu patru şi nici la cuşeta cu şase... îti vine să te întrebi: ce călătoreşte românu’ ăsta în 2007... apoi o întreb pe coniţă de ce nu se mai pune un vagon de dormit, ar câştiga şi CFR şi noi călătorii... ea îmi răspunde ca nu sunt aşa de multe vagoane de dormit pe cât ar vrea călătorii... mie îmi vine în minte atunci ceva teorie economică care până şi Juridicu’ a învăţat-o la drept economic, despre cerere şi ofertă... în fine cred ca CFR e cea mai altruistă companie de transport pentru că nu vrea să câştige mai multi bani...
Mi se spune că nu sunt bilete decât dopar în ziua aia când e prea târziu... iau pe atunci ce să fac?!... de cand mă zburc în compartiment, e cald... desigur că există un nesimţit despre care am citit nu demult care nu deschide geamul ca e curent... apoi mai e unu care se pune tot timpul pe locu’ meu când mă ridic să mă dezmorţesc... deşi nici nu are loc în compatimentul meu îmi fac milă de păru’ alb şi l las sa şadă... rugându-mă să nu meargă pe la Cluj pe undeva... am noroc va coborî la Suceava... acu’ în compartiment mai sunt şi doi copii cu mamele din dotare... care îmi ţipă tot drumu’ că sunt deranjaţi la burtă... ai mai inchide un ochi ca tot ţi ai luat la întâia... da ce crezi se poate...nu că din oră în oră e supracontrol...
Ajungi în Deva şi zici ca nu ai mult de aşteptat de la şase dimineaţa până la unu’ de amiază... te plimbi... mai vezi un Mini Mall ceva, da se termină şi orasu’ ... ai urca până la cetate da nu merge telecabina, şi dacă te duci pe jos la cât îs eu de subţirel transpir şi nu am cum sa mă mai schimb... aşa că nu ai ce face şi te muţi e peron...
Iaca vine şi internaţionalu’ ... nu ai noroc nici de data asta... tot în cele două vagoane de CFR ţi a dat programu’ asta nou de la casele bilete loc... In sfârsit esti bucuros că nu sunt decât două persoane în compartiment... şi presupui corect: coboară în Arad... urmează Ungaria calvar... nu că nu aş avea ceva împotriva maghiarilor, că am, dar pe teritoriul Ungariei trenu’ internaţional e personal... asta înseama ca ori că mergi cu Kracovia ori mergi cu Hârlău’ tot un drac... se suie paporniţe cu găini... se umple culuoaru’ de sacoşe de rafie... au şi ungurii băzărenii lor...
Adorm într+un final până mă trezeşte Dom’ Şăf de la graniţa cu Slovacia... câtă bucurie să l văd... am scăpat de un chin... gata pot să zic că de acu’ e fin ca mătasea drumu’... mă culc şi până în Polonia, la Kracovia nu mă mai trezeşte nimeni... de aici mai schimb un tren şi îs ca şi ajuns...
În concluzie trebuie evitat de a dreptu’ călătoria cu CFR’ul dacă ţineţi la sănătatea dumneavoastră... da, într’adevăr CFR dăunează grav sănătăţii mentale... Acu’ am avut noroc că naşu’ nu m-a pus să calculez bagaju’ excendentar cu nişte formule doar de el ştiute... că mi s-a întâmplat să întâlnesc şi astfel de naş cu politehnica începută şi detaşat pe teren, după organigramă, să aplice arcsin de x şi să scoate rădăcini pătrate de pe terasament...
Păi doar cine nu s-a născut pe lângă linia ferată nu ştie cum e mersu’ cu trenu’ prin Românica… Să vrei să dai un ban mai mult, să poţi să călătoreşti mai bine, că nu ai pe ce…
Acu ca sa fac o paralelă, când mă întorceam acu’ doi ani de la Bratislava şi mă duceam spre Budapesta, am călătorit cu un tren ce mergea spre Viena, să vă spun că aveam mochetă pe jos, deschisă la culoare, şi că puteam să mă conectez la internet, în tren?... nu trebuia să deschizi geamu’ că avea aer condiţionat... ce mai: ceva de vis...
Apoi când mă urc în CFR... parcă te loveşte ceva în moalele capului... aer condiţionat de afară... miroase a căcuţă, dacă te nimereşti în primul compartiment... trebuie să ţi iei şerveţele că oricum după prima staţie se fură hârtia igienică... să nu ai ghinion, să fie doar şerveţele mentolate la chioşcul de pe peron...
în sfârşit „saga” mea internaţională începe cu vizita la agenţia de voiaj... vreau un bilet la vagonu’ de dormit până la Deva unde schimb trenu’ şi aştept internaţionalul... nu sunt nici la vagonul de dormit, nici la cuşeta cu patru şi nici la cuşeta cu şase... îti vine să te întrebi: ce călătoreşte românu’ ăsta în 2007... apoi o întreb pe coniţă de ce nu se mai pune un vagon de dormit, ar câştiga şi CFR şi noi călătorii... ea îmi răspunde ca nu sunt aşa de multe vagoane de dormit pe cât ar vrea călătorii... mie îmi vine în minte atunci ceva teorie economică care până şi Juridicu’ a învăţat-o la drept economic, despre cerere şi ofertă... în fine cred ca CFR e cea mai altruistă companie de transport pentru că nu vrea să câştige mai multi bani...
Mi se spune că nu sunt bilete decât dopar în ziua aia când e prea târziu... iau pe atunci ce să fac?!... de cand mă zburc în compartiment, e cald... desigur că există un nesimţit despre care am citit nu demult care nu deschide geamul ca e curent... apoi mai e unu care se pune tot timpul pe locu’ meu când mă ridic să mă dezmorţesc... deşi nici nu are loc în compatimentul meu îmi fac milă de păru’ alb şi l las sa şadă... rugându-mă să nu meargă pe la Cluj pe undeva... am noroc va coborî la Suceava... acu’ în compartiment mai sunt şi doi copii cu mamele din dotare... care îmi ţipă tot drumu’ că sunt deranjaţi la burtă... ai mai inchide un ochi ca tot ţi ai luat la întâia... da ce crezi se poate...nu că din oră în oră e supracontrol...
Ajungi în Deva şi zici ca nu ai mult de aşteptat de la şase dimineaţa până la unu’ de amiază... te plimbi... mai vezi un Mini Mall ceva, da se termină şi orasu’ ... ai urca până la cetate da nu merge telecabina, şi dacă te duci pe jos la cât îs eu de subţirel transpir şi nu am cum sa mă mai schimb... aşa că nu ai ce face şi te muţi e peron...
Iaca vine şi internaţionalu’ ... nu ai noroc nici de data asta... tot în cele două vagoane de CFR ţi a dat programu’ asta nou de la casele bilete loc... In sfârsit esti bucuros că nu sunt decât două persoane în compartiment... şi presupui corect: coboară în Arad... urmează Ungaria calvar... nu că nu aş avea ceva împotriva maghiarilor, că am, dar pe teritoriul Ungariei trenu’ internaţional e personal... asta înseama ca ori că mergi cu Kracovia ori mergi cu Hârlău’ tot un drac... se suie paporniţe cu găini... se umple culuoaru’ de sacoşe de rafie... au şi ungurii băzărenii lor...
Adorm într+un final până mă trezeşte Dom’ Şăf de la graniţa cu Slovacia... câtă bucurie să l văd... am scăpat de un chin... gata pot să zic că de acu’ e fin ca mătasea drumu’... mă culc şi până în Polonia, la Kracovia nu mă mai trezeşte nimeni... de aici mai schimb un tren şi îs ca şi ajuns...
În concluzie trebuie evitat de a dreptu’ călătoria cu CFR’ul dacă ţineţi la sănătatea dumneavoastră... da, într’adevăr CFR dăunează grav sănătăţii mentale... Acu’ am avut noroc că naşu’ nu m-a pus să calculez bagaju’ excendentar cu nişte formule doar de el ştiute... că mi s-a întâmplat să întâlnesc şi astfel de naş cu politehnica începută şi detaşat pe teren, după organigramă, să aplice arcsin de x şi să scoate rădăcini pătrate de pe terasament...
Etichete:
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Subscribe To
Posts
Comments
Subscribe To
Posts
Comments
1 comentarii:
Tare de tot!Am recitit articolul tau si jos palaria!Fara replica...
Te-am pupat urandu-ti o zi excelenta pe acolo pe la strainatatzuri... ca prin Romanica,mai rar!:)
Post a Comment