About Me
Sunday, February 10, 2008
...n-avem corcodushe. cum procedam?...
8:55 PM | 
Publicat de
radu bailau
...deci ca sa intram cu subiectu direct ca domnu’ Voda prin loboda, cand nu ai corcodushe ce dracu mananci prin rainforestu’ asta?... pai incep sa spun ca se gasesc pe aici asa niste fructe care se numesc „noisette”... pentru domnisoarele de la intensiv germana un fel de „alune de copac” ca sa o luam pe aia dreapta, dar daca o bagam pe aia de la traducerile de film ii „nuca”... ideea e: ca, daca bucataru’, care nu prea ii de aplaudat doar prin simplu fapt ca e sudor cu acetilena la baza, si pe diploma, iaca te mai duci o fuga pana in padure ca sa cauti niste nuci sa iei ”supliment”, cum ceream eu intr-a saptea de Tanti Mariana, la bucataria Liceului Internat... o data ajuns acolo daca ai noroc si nu te-au facut la alune maimutele cu paru’ rosh in cap, cum le spune pe aici, te ai scos din foame... vii ghiftuit de la plimbare...
...la plaja pe la Mama(ia)..Rusia de asta data...
...ne bagam acu la o voiniceasca sau asteptam sa faca asta manevrele de la trei?
...Alien, probleme ma?...
...asa dupa ce mananci dupa sarbatori parca te apuca doru sa bagi un film la cinema ca sa mai iesi din casa... un alt motiv pentru care ai plati totusi banii de bilet ar fi si acela ca pe DC++ nu ai versiunea buna or e greu de copiat, ori e copiata da nu poti sa vezi mai nimic ca se vede capu' din fata a lu' unu apoi se mai vad unghiile netaiate ale 'operatorului'...
...deci daca ii sa ma intrebati pe mine dam banii sa vedem ori asteptam cartea, zic ca a doua varianta e mai viabila si poate mai norocoasa...
...incep astia sa se bata, apoi incep sa oamoare asa cam cat ii tine populatia orasului... ii de vazut daca nu ati prins inca a numara pe "predatoreste"...
...inca o data americanii rezolva problema cu o bomba faina de aia nucleara, curat si frumos... de asta ii misto la ei in armata: baietii dashtapti pun asa putere de decizie pe umerii unor idioti care dau cu bomba si apoi ii judeca...
...pe scurt ca sa tragem o concluzie trebuie sa zic ca nush cum se intampla da Predator aproape scapa de Alieni pe care ii lasa pe capu nostru da noi cum suntem baieti deshtepti omoram tot si scapam iar cu obrazu' si cu capete nepatruse de catre extrateresti astia rai...
...ce nu inteleg eu e cum se face de omoram cu puscoacele astea ale noastra tat Alienu si tat Predatoru' da nu reusim sa dam de niste teroristi si niste irakieni ne fac la bat la sange si maini prin pietele Baghdadului de fiecare data...
...deci daca ii sa ma intrebati pe mine dam banii sa vedem ori asteptam cartea, zic ca a doua varianta e mai viabila si poate mai norocoasa...
...incep astia sa se bata, apoi incep sa oamoare asa cam cat ii tine populatia orasului... ii de vazut daca nu ati prins inca a numara pe "predatoreste"...
...inca o data americanii rezolva problema cu o bomba faina de aia nucleara, curat si frumos... de asta ii misto la ei in armata: baietii dashtapti pun asa putere de decizie pe umerii unor idioti care dau cu bomba si apoi ii judeca...
...pe scurt ca sa tragem o concluzie trebuie sa zic ca nush cum se intampla da Predator aproape scapa de Alieni pe care ii lasa pe capu nostru da noi cum suntem baieti deshtepti omoram tot si scapam iar cu obrazu' si cu capete nepatruse de catre extrateresti astia rai...
...ce nu inteleg eu e cum se face de omoram cu puscoacele astea ale noastra tat Alienu si tat Predatoru' da nu reusim sa dam de niste teroristi si niste irakieni ne fac la bat la sange si maini prin pietele Baghdadului de fiecare data...
...in care vaca de la Milka rumega in zapada...
...ca anu' asta parca nu o mai fost asa de multi Mos Craciuni... ba Mosu' de la Carrefour, ba Mos Craciun de la Altex, ba ala de la Domo care se bat in plashmi care mai frumoase si babane in diagonale...
...acu am vazut si pe Mos Craciun de la Milka, nu e de aruncat nici asta ca e tare "fancy", si care a lasat un pic vila de la lac din Alpi sa aduca niste bomboane si ciocolata de aia buna, fina... costumu ros ii facut de Armani si are DVD-player la sanie cu GPS... asa il vad eu pe Mosu asta de la Milka, si asa mi l imaginez acu ca am vazut reclama de pe tv... are si ajutoare ca si permite...
...la mine nu o venit decat un Mos Craciun care mirosea de la trei reni distanta a tuica, si care nu are nici sanie, nici casa, doarme in statiile de tramvai, si nici nu i din Laponia ca nu l o primit, ca nu se incadra in peisaj, nu era asa de blond... de fapt cred ca era Mos Gerila care disponibilizat ca a iesit pe ordonanta nu o venit sa mi dea ci sa ia o fisa 500 - 1000 sau ceva ce mai am prin buzunare....
...dar fiindca am adus vorba de asta de Mosu' bashtanutz din Elvetia, vreau sa i reamintesc pe aceasta cale ca o uitat vaca afara... si i noapte si aia ii mov, si i si nins... ingheata saraca acolo si nu m ai aveti ce pune cand or iesi marmotele din hibernare...
...acu am vazut si pe Mos Craciun de la Milka, nu e de aruncat nici asta ca e tare "fancy", si care a lasat un pic vila de la lac din Alpi sa aduca niste bomboane si ciocolata de aia buna, fina... costumu ros ii facut de Armani si are DVD-player la sanie cu GPS... asa il vad eu pe Mosu asta de la Milka, si asa mi l imaginez acu ca am vazut reclama de pe tv... are si ajutoare ca si permite...
...la mine nu o venit decat un Mos Craciun care mirosea de la trei reni distanta a tuica, si care nu are nici sanie, nici casa, doarme in statiile de tramvai, si nici nu i din Laponia ca nu l o primit, ca nu se incadra in peisaj, nu era asa de blond... de fapt cred ca era Mos Gerila care disponibilizat ca a iesit pe ordonanta nu o venit sa mi dea ci sa ia o fisa 500 - 1000 sau ceva ce mai am prin buzunare....
...dar fiindca am adus vorba de asta de Mosu' bashtanutz din Elvetia, vreau sa i reamintesc pe aceasta cale ca o uitat vaca afara... si i noapte si aia ii mov, si i si nins... ingheata saraca acolo si nu m ai aveti ce pune cand or iesi marmotele din hibernare...
Etichete:
Alpi,
disponibilizare,
Elvetia,
Milka,
Mos Craciun,
mos Gerila,
ordonanta,
rumega,
tuica,
vaca,
vaca mov,
zapada
|
0
comentarii
...in care ungurii se pun iar inaintea reintregirii neamului...
...zilele am inceput sa invidiez toti romanii care au mancat ceva sarmalutze si carnatzi...
...ca nu am ajuns acasa de acu a aflat si Juridicu' care m a felicitat de craciun fericit...
...acu ca sa spun de ce nu am mai ajuns e de a dreptu' telenovela a la Sud America... pai ca sa purcedem in firul actiunii incep prin a spune ca acu vreo saptamana dau telefon la "CFR"-ul polonez sa i intreb de sanatatea trenului singu de altfel care leaga cele doua tari aproape vecine si prietene... sun la informatii ma pune pe hold din prima fara drept la replica... a se intelege ca i sezon si ii ocupat... apoi imi spune ca am sunat la un numar gresit si imi da altu'...
...inarmat cu rabdare dar si cu un credit mai mare sun si la al doilea telefon... imi raspunde careva care nu o vazut nu o auzit si nici gura nu i miroase a usturoi... cheama o colega care, spre norocu' meu stie despre ce e vorba... imi spune cu parere de rau ca trenu se anulase de pe 9 decembrie... bine s-o anulat s-o anulat da tre' sa mai fie vreo legatura pe undeva vreun schimb... imi zice sa mi aleg intre Budapesta sau Viena care trece prin Ungaria... zic ca imi aleg prin Ungaria ca i mai putin...
...zis si ales ca sa zic asa ma duc sa mi iau bilet a doua zi... nu vrea sa mi dea ca cica is in greva astia din Ungaria, si nu trece niciun international prin tara...
...acu ca vor mai multi bani la chenzina nu ma deranjeaza dar s au pus asa de a curmezishu intre mine si porcu din care mama Bailau a facut niste carnati de iti iei la pachet si cand esti la urgente, iar de muschiul afumat si alte bunatati pe care de asta data tata Bailau le a preparat nici nu vreau sa mai amintesc ca ma transform in terorist in Budapesta...
...oricum inca o data ca si la 1918 s o pus in calea reintregirii neamului meu, adictalea familiei mele si mai ales in calea carnatilor afumati si gura mea pofticioasa...
...asa imi vine cateodata de ma gandesc sa ma fac cand o sa fiu mare kamikaze...
...ca nu am ajuns acasa de acu a aflat si Juridicu' care m a felicitat de craciun fericit...
...acu ca sa spun de ce nu am mai ajuns e de a dreptu' telenovela a la Sud America... pai ca sa purcedem in firul actiunii incep prin a spune ca acu vreo saptamana dau telefon la "CFR"-ul polonez sa i intreb de sanatatea trenului singu de altfel care leaga cele doua tari aproape vecine si prietene... sun la informatii ma pune pe hold din prima fara drept la replica... a se intelege ca i sezon si ii ocupat... apoi imi spune ca am sunat la un numar gresit si imi da altu'...
...inarmat cu rabdare dar si cu un credit mai mare sun si la al doilea telefon... imi raspunde careva care nu o vazut nu o auzit si nici gura nu i miroase a usturoi... cheama o colega care, spre norocu' meu stie despre ce e vorba... imi spune cu parere de rau ca trenu se anulase de pe 9 decembrie... bine s-o anulat s-o anulat da tre' sa mai fie vreo legatura pe undeva vreun schimb... imi zice sa mi aleg intre Budapesta sau Viena care trece prin Ungaria... zic ca imi aleg prin Ungaria ca i mai putin...
...zis si ales ca sa zic asa ma duc sa mi iau bilet a doua zi... nu vrea sa mi dea ca cica is in greva astia din Ungaria, si nu trece niciun international prin tara...
...acu ca vor mai multi bani la chenzina nu ma deranjeaza dar s au pus asa de a curmezishu intre mine si porcu din care mama Bailau a facut niste carnati de iti iei la pachet si cand esti la urgente, iar de muschiul afumat si alte bunatati pe care de asta data tata Bailau le a preparat nici nu vreau sa mai amintesc ca ma transform in terorist in Budapesta...
...oricum inca o data ca si la 1918 s o pus in calea reintregirii neamului meu, adictalea familiei mele si mai ales in calea carnatilor afumati si gura mea pofticioasa...
...asa imi vine cateodata de ma gandesc sa ma fac cand o sa fiu mare kamikaze...
...in care spun cum ma joc de-a teroristu...
...Ca sa bagam definitia din "index" cum cateodata vede Carmen Serban, care amuia ii studenta la jurnalism, si desigur sa nu ne sara juridicu' in cap cum ca asa cuvant ei nu au vazut a exista in Scrabble, Shemakh ii acel "batic" pe care arabii il pe cap asa de zi cu zi; extrem de util cand esti pe plaiuri arabe, te poate salva de soare, rapitorii Al-Qaeda, si unde mai pui ca nu mai dai banii pe sampon contra matretii ca nu mai conteaza daca o ai sau nu...
...acu' ca sa va spui de la ce m am luat, purced in a zice ca am si eu doua bucati si cu care ma distrez de fiecare data cand iau avionul...
...foarte amuzant e cand zbori pe rute europene, gen Paris sau Frankfurt... imi pun shemakh-ul pe cap, intocmai dupa ultimele tendinte ale fashionului de pe Al-Jazeera, si ochelarii de soare si pasesc sigur in avion uitandu ma in dreapta si stanga mea; daca ati vedea ce fete crispate se vad pe unii, altii parca se chiar roaga sa nu am loc langa dansii, pana si stewardesele se uita chioras la mine...
... va sugerez sa reluati experimentul, dar mare atentie dupa ce cobarati din avion dati l jos pana ajungeti la control pasapoarte ca va ia mama lu proces verbal... va cauta si n gura dupa bombe, nu va lasa in tranzit pentru ca nu i voie cu lichide si dumneavoastra, din pacate, aveti scuipat si pisat la purtator...
...acu' ca sa va spui de la ce m am luat, purced in a zice ca am si eu doua bucati si cu care ma distrez de fiecare data cand iau avionul...
...foarte amuzant e cand zbori pe rute europene, gen Paris sau Frankfurt... imi pun shemakh-ul pe cap, intocmai dupa ultimele tendinte ale fashionului de pe Al-Jazeera, si ochelarii de soare si pasesc sigur in avion uitandu ma in dreapta si stanga mea; daca ati vedea ce fete crispate se vad pe unii, altii parca se chiar roaga sa nu am loc langa dansii, pana si stewardesele se uita chioras la mine...
... va sugerez sa reluati experimentul, dar mare atentie dupa ce cobarati din avion dati l jos pana ajungeti la control pasapoarte ca va ia mama lu proces verbal... va cauta si n gura dupa bombe, nu va lasa in tranzit pentru ca nu i voie cu lichide si dumneavoastra, din pacate, aveti scuipat si pisat la purtator...
...in care spun ce nu ne place in Africa...
...nu plac in africa functionarii de la intrarea in tara cand trebuie sa ne dea viza...la cum se misca de incet esti ca la meci cand pe tvr se baga reluare....parca si vezi un R mare care clipeste in colt in stanga, iar de auzit il si auzi pe Cristian Topescu: doamnelor si domnilor priviti reluarea...
...apoi nu ne plac caseritele de la magazinu de pe colt...pentru o paine ca sa ti o taxeze poti sta si 20 de minute si in conditiile in care esti primul...
...apoi cele de la banca...o banca cu 4 caserii si trei oameni la coada te poate pune la grea incercare si la ganduri negre, de la a fura pusca gardianului si sa faci pe a piticu din Stapanu inelelor cand numara urati omorati din aia de lu’ Sauron... ce mai am stat pentru un banal schimb valutar o ora si yece minute...si aia cu bucluc ca aveau doar 140 de euro in toata banca; trebuia cautat, insistat, nu erau toti la aceeasi caserita... o adevarata proba de rezistenta la prostie...
...aici esti ca in lumea mustelor...totu in fata ochilor ii in replay...
...apoi nu ne plac caseritele de la magazinu de pe colt...pentru o paine ca sa ti o taxeze poti sta si 20 de minute si in conditiile in care esti primul...
...apoi cele de la banca...o banca cu 4 caserii si trei oameni la coada te poate pune la grea incercare si la ganduri negre, de la a fura pusca gardianului si sa faci pe a piticu din Stapanu inelelor cand numara urati omorati din aia de lu’ Sauron... ce mai am stat pentru un banal schimb valutar o ora si yece minute...si aia cu bucluc ca aveau doar 140 de euro in toata banca; trebuia cautat, insistat, nu erau toti la aceeasi caserita... o adevarata proba de rezistenta la prostie...
...aici esti ca in lumea mustelor...totu in fata ochilor ii in replay...
...mi-a iesit maimuta in drum...
...da se mai întâmplă când baţi berbunca prin ‚rain forest’ să-ţi iasă mai ditamai maimuţa... şi nu vorbesc de maimuţica Cici, aia de pe plajă cu care făceai poze la minut pentru mâine dimineaţă... Cici asta de pe aici ii mai mare şi mai făcută, ce mai e ditamai Cicioiu’...
...acu’ după ce o să vă pun si poza o să vedeţi de ce aici la camping nu poţi să ţi iei hârtia roz din dotare şi când te-nghesuie să o tai în pădure... se poate intâmpla ca să rămâi fără de igienică că ţi o fură Cicioiu, iar mai grav poate cum stai aşa, la făcut loc, să te vadă aşa atractiv, cu pielea roz, catifelată... atunci dintre tine şi padure numa’ cea din urmă mai rămâne virgină...
...de asta în africa padurea îi mai curata... pentru că se face doar în locuri organizate...
...acu’ după ce o să vă pun si poza o să vedeţi de ce aici la camping nu poţi să ţi iei hârtia roz din dotare şi când te-nghesuie să o tai în pădure... se poate intâmpla ca să rămâi fără de igienică că ţi o fură Cicioiu, iar mai grav poate cum stai aşa, la făcut loc, să te vadă aşa atractiv, cu pielea roz, catifelată... atunci dintre tine şi padure numa’ cea din urmă mai rămâne virgină...
...de asta în africa padurea îi mai curata... pentru că se face doar în locuri organizate...
...in care se face descoperirea Apocalipsei dupa Ioan...americanu'...
Am primit, am vazut, m am cutremurat si dau mai departe pentru ca Apocalipsa mea e si a prietenilor mei!!!
...Senzational! Numai la Bailau pe Blog. Totu in direct: Tiganii din Bosnia vorbesc romaneste!!!...
…se pare ca si OTV lui Danutz a obosit zilele astea ca i-am luat-o inainte… numa’ ce nu terminasem de scris cu mailatzii, ca ma si trezesc cu alta si mai si…
… daca nu stiti ce face un moldovan cand se afla la Paris va spun indata: se duce sa traga o tigare si o poza sub Tour Eiffel…
…zis si facut…suit in tren cu harta cu tot ce trebuie…coborat la Notre Dame…cumparat un pix fain cu una bucata catedrala…dezamagire totala era made in China… ma iau putin pretu’ la tablouri, de la pictorii ce stau pe malul raului… scump tare se mai vinde arta in ziua de azi… caut sa vad daca are careva vreo rapidea din serai pe panza… nu am noroc… tot mai buna ii carpeta noastra o si speli cand se murdaresc rapitorii… mai iau un ‘pain au chocolat’, ca i in drum si foamea apasa… apoi ajung la Turnu’ Eiffel… incep sa ma uit sa analizez inca o data, cum ar veni, cum e construit poate prind ideea si mi pun si eu la mine in Dacia acolo unu’ ca asta daca nu mi da cu virgule la cosinus…
…cand deodata din tată lumea aia de diverse nationalitati, apare una mai brunetă si ma intreaba daca “spic ingliş” ii raspund ca da, da problema ii daca ea intelege ce vorbesc eu… si-mi pune in fata o hartie prin care mă anunta ca ea este din Bosnia refugiata si daca am sa i dau un ban sa si cumpere si dansa o bucata de croissant… si cum pana si Juridicu’ ma stie de carcotas, ma gandesc sa o intreb pe croata ce face… acu’ stiu eu niste prieteni cu nume de Toma, care o sa mi bata orazu’ si o sa mi spuna ca ”ma lasi stii si croata amuia…”. La astia o sa le raspund ca nu si o sa le spun ca in Bosnia se vorbeste croata, asa prin partile esentiale, si ca sa ajung unde trebuie, croata ii foarte aproape de polona, da’ ideea e, ca am lucrat cu niste croati de la care am invatat niste propozitii simple… gandit si aplicat…o intreb pe dansa in croata… asta se schimonoseste, ca nu intelege ce I bolborosesc, si mi zice ca nu ca ii din Bosnia chiar, ca I asa mai de pe acolo si ca e refugiata de razboi… si atunci o intreb pe romaneste: care razboi? Razboiu manelelor volumul II, in care Florin Salam se bate cu ala la care pumnii lui n’are valoare…
…asta cand ma aude in romaneste… incepe si mai si …ca sa I dau si ei de o bucata de pain…eu o intreb de ce se dau acuma din Bosnia? Pai nu mai merge sa fii roman acuma in Europa si ne temem de nubunii astia… pai eu o indrum sa se duca acasa… ca sunt bani decat sa umble prin Paris la cersit… da imi zice ca I mai frumos Parisu’… ce sa mai zic, “bosniecile” erau vreo 9; asa cum le stiti: cu tot cu copilul din dotare si tzatza plina cu lapte oricand gata la nevoie sa stropeasca pe ala cu tupeu sa le spuna ceva de rau…
…daca vreun mailat mai omoara pe careva o sa se ajunga ca limba romana sa fie a doua limba vorbita in Bosnia dupa cea tiganeasca desigur… nici nu stii cum facem iar o Romanie mare de la muntii cei mari si dunare pana la adriatica... o sa facem voiniceasca pana in Italia...
… daca nu stiti ce face un moldovan cand se afla la Paris va spun indata: se duce sa traga o tigare si o poza sub Tour Eiffel…
…zis si facut…suit in tren cu harta cu tot ce trebuie…coborat la Notre Dame…cumparat un pix fain cu una bucata catedrala…dezamagire totala era made in China… ma iau putin pretu’ la tablouri, de la pictorii ce stau pe malul raului… scump tare se mai vinde arta in ziua de azi… caut sa vad daca are careva vreo rapidea din serai pe panza… nu am noroc… tot mai buna ii carpeta noastra o si speli cand se murdaresc rapitorii… mai iau un ‘pain au chocolat’, ca i in drum si foamea apasa… apoi ajung la Turnu’ Eiffel… incep sa ma uit sa analizez inca o data, cum ar veni, cum e construit poate prind ideea si mi pun si eu la mine in Dacia acolo unu’ ca asta daca nu mi da cu virgule la cosinus…
…cand deodata din tată lumea aia de diverse nationalitati, apare una mai brunetă si ma intreaba daca “spic ingliş” ii raspund ca da, da problema ii daca ea intelege ce vorbesc eu… si-mi pune in fata o hartie prin care mă anunta ca ea este din Bosnia refugiata si daca am sa i dau un ban sa si cumpere si dansa o bucata de croissant… si cum pana si Juridicu’ ma stie de carcotas, ma gandesc sa o intreb pe croata ce face… acu’ stiu eu niste prieteni cu nume de Toma, care o sa mi bata orazu’ si o sa mi spuna ca ”ma lasi stii si croata amuia…”. La astia o sa le raspund ca nu si o sa le spun ca in Bosnia se vorbeste croata, asa prin partile esentiale, si ca sa ajung unde trebuie, croata ii foarte aproape de polona, da’ ideea e, ca am lucrat cu niste croati de la care am invatat niste propozitii simple… gandit si aplicat…o intreb pe dansa in croata… asta se schimonoseste, ca nu intelege ce I bolborosesc, si mi zice ca nu ca ii din Bosnia chiar, ca I asa mai de pe acolo si ca e refugiata de razboi… si atunci o intreb pe romaneste: care razboi? Razboiu manelelor volumul II, in care Florin Salam se bate cu ala la care pumnii lui n’are valoare…
…asta cand ma aude in romaneste… incepe si mai si …ca sa I dau si ei de o bucata de pain…eu o intreb de ce se dau acuma din Bosnia? Pai nu mai merge sa fii roman acuma in Europa si ne temem de nubunii astia… pai eu o indrum sa se duca acasa… ca sunt bani decat sa umble prin Paris la cersit… da imi zice ca I mai frumos Parisu’… ce sa mai zic, “bosniecile” erau vreo 9; asa cum le stiti: cu tot cu copilul din dotare si tzatza plina cu lapte oricand gata la nevoie sa stropeasca pe ala cu tupeu sa le spuna ceva de rau…
…daca vreun mailat mai omoara pe careva o sa se ajunga ca limba romana sa fie a doua limba vorbita in Bosnia dupa cea tiganeasca desigur… nici nu stii cum facem iar o Romanie mare de la muntii cei mari si dunare pana la adriatica... o sa facem voiniceasca pana in Italia...
...cotidiene...
... te apuca alea, si esti aproape la bagatu' deş'tului...cauţi o baie ceva...după ce te învârţi jumate de clădire dai in sfârşit de dânsa... se lucrează încă dar nu i nik ca pe tine oricum te trec toate transpiraţiile daca te mai ţii...stergi colacu', şi te pui omeneste pe meditat...numa' ca tu ai mai medita da tocmai acum se ridica o scara care o vezi pe deasupra usei...apoi vezi ca cineva te saluta si iti zambeste...ii raspunzi incurcat, ca pentru tine va fi buna dupa aceasta incercare...el se apuca sa schimbe neonul, dar avand grija sa nu cumva sa te lase sa te simti singur... numai poti sta aici...mai faci un numarul unu scurt si apoi mai mult mort decat viu te pregatesti sa o iei din nou de la inceput: sa cauti o buda...
... de cand cu Mailat asta nu mai poti viola pe nimeni domnule pe treptele niciunei biserici..deci ies din tara si pe aeroport dupa ce ma scaneaza asta la pasaport de am crezut ca mi sterge codu' de bare, imi da o bucata de hartie pe care imi cere sa i scriu numele prenumele cetatenia si culoarea ochilor... il intreb de ce trebuie sa scriu astea ca pana acum nu am mai facut o niciodata, la care musiu exces de zel imi raspunde sec pentru ca s roman... si cu asta avand in vedere ce e prin Europa amuia, m-a cam dezarmat... oare sa cautam toti Mailatzii si sa-i strangem pe undeva, si apoi vorbesc eu cu nepoata mea si o stie dansa pe "fetita cu chibrituri"... treaba lor sa se joace, da sa mai puie un lemn pe foc sa nu arda degeaba...
...deci fuga repede sa mi iau bagaju prin aeroportul din Paris, apoi fuga repede poate il prin pe ametitul ala de sofer de la hotel; ca sa ajung la dansu' trebuie sa iau shuttle-ul si sa merg pana intr o gara in fata unui hotel, nu i spun numele ca ii hotel important... cand sa intru in tren ma izbeste un miros de caca, ceva enorm... sa ma sui sau sa nu ma sui asta o fu intrebarea pentru mine dar pentru organul olfactiv... ma sui ca daca il pierd pe celalat prostan ii mai rau decat daca stau aici in rahat vreo 15 min... altii au aceeasi reactie dar se vede ca s boieri si stau cu masini la scara...dupa ce se inchid usile iti curg lacrimile...dau sa vad cine si cum...un homeless de asta care probabil s o fi speriat si l o trecut emotia...o concluzia se trage de aici: au si francezii astia cacatii lor in pantaloni, si oricat de siemens ultimul racnet e trenuletzu tot ca la noi in tren miroase...
...in alt tren spre bulevard, apare una care puteam sa pariez ca e romanca sau mailata de pe aici pe la noi; si puteam sa jur ca incepe sa bage o "trista este caprioara"...dar surpriza mi a fost mai mare: numa' ce vad ca scoate doua boxe mici si un mp4 si da un play micutz...era ceva pe franceza... frumos macar numai lalaie cum fac pe la noi, si probabil nici limba nu o stie prea bine... inedit cersatoria asta cu iPodu'....
...asta din urma ii doar pentru fetele din mall: gagici bagati rezarvari si veniti incoace ca s reduceri pe Champs... am vazut astazi niste pantofi la reduceri, la numai 299€...si parca si vitonu ii mashcat anu asta...
... de cand cu Mailat asta nu mai poti viola pe nimeni domnule pe treptele niciunei biserici..deci ies din tara si pe aeroport dupa ce ma scaneaza asta la pasaport de am crezut ca mi sterge codu' de bare, imi da o bucata de hartie pe care imi cere sa i scriu numele prenumele cetatenia si culoarea ochilor... il intreb de ce trebuie sa scriu astea ca pana acum nu am mai facut o niciodata, la care musiu exces de zel imi raspunde sec pentru ca s roman... si cu asta avand in vedere ce e prin Europa amuia, m-a cam dezarmat... oare sa cautam toti Mailatzii si sa-i strangem pe undeva, si apoi vorbesc eu cu nepoata mea si o stie dansa pe "fetita cu chibrituri"... treaba lor sa se joace, da sa mai puie un lemn pe foc sa nu arda degeaba...
...deci fuga repede sa mi iau bagaju prin aeroportul din Paris, apoi fuga repede poate il prin pe ametitul ala de sofer de la hotel; ca sa ajung la dansu' trebuie sa iau shuttle-ul si sa merg pana intr o gara in fata unui hotel, nu i spun numele ca ii hotel important... cand sa intru in tren ma izbeste un miros de caca, ceva enorm... sa ma sui sau sa nu ma sui asta o fu intrebarea pentru mine dar pentru organul olfactiv... ma sui ca daca il pierd pe celalat prostan ii mai rau decat daca stau aici in rahat vreo 15 min... altii au aceeasi reactie dar se vede ca s boieri si stau cu masini la scara...dupa ce se inchid usile iti curg lacrimile...dau sa vad cine si cum...un homeless de asta care probabil s o fi speriat si l o trecut emotia...o concluzia se trage de aici: au si francezii astia cacatii lor in pantaloni, si oricat de siemens ultimul racnet e trenuletzu tot ca la noi in tren miroase...
...in alt tren spre bulevard, apare una care puteam sa pariez ca e romanca sau mailata de pe aici pe la noi; si puteam sa jur ca incepe sa bage o "trista este caprioara"...dar surpriza mi a fost mai mare: numa' ce vad ca scoate doua boxe mici si un mp4 si da un play micutz...era ceva pe franceza... frumos macar numai lalaie cum fac pe la noi, si probabil nici limba nu o stie prea bine... inedit cersatoria asta cu iPodu'....
...asta din urma ii doar pentru fetele din mall: gagici bagati rezarvari si veniti incoace ca s reduceri pe Champs... am vazut astazi niste pantofi la reduceri, la numai 299€...si parca si vitonu ii mashcat anu asta...
...bahto delo delo...
...când mă întreabă cineva dacă mi-e dor de ţără, primul gând ce-mi trece prin minte mă îndeamnă să răspund că da; dar apoi nu pot să nu mă gândesc la Bucureşti, la cerşători, la politica, la hoţii de buzunare, caprioare triste pe tramvaie... şi-mi trece doru'... de fapt îmi e dor de familie, şi de prieteni...
...pun pariu că Juridicu' o să mă întrebe de la ce m am luat... păi, prin septembrie Tamango a ajuns consilier al Primului Ministru... am trecut cu vederea că eram prin nuş'ce mlaştini şi mă luptam pentru fiecare strop de sânge cu anofelii...
...ieri însă mi am amintit... pentru că Domnu' Tamango a fost invitat să-şi dea cu părerea despre alegerilor europene...
...întrebat dacă se va duce la vot domnu' Consilier spune că desigur, şi chiar îndeamnă pe toţi să meargă... da' apoi veni una mai grea: fu întrebat dacă cunoşte "careva să zică" 'mnealui pe cineva de pe acele liste... răspunsu veni sigur şi prompt: nu!... da nu asta îi important că el stie cu cine votează...
...acu' ca să nu vină baieţii de la Hara să mi dea drumu la sânge, ţin să precizez că îmi place tare mult Tamango, da cum canta cum e prin jingle-uri pe la Guerilla, dar aşa ca şi consilier nu duc...
...păi ce să spun poate chiar avem conducătorii pe care îi merităm... Tamango nu ştie să scrie şi să citească da' "ştie să vorbească şi cu hoţu' şi cu oamenii cei mari"... poate de asta se şi întelege aşa de bine cu cei din guvern...
... de asta părcă şi zic că încă nu mi-e dor de ţară...
...hai taves bahtalo...
...pun pariu că Juridicu' o să mă întrebe de la ce m am luat... păi, prin septembrie Tamango a ajuns consilier al Primului Ministru... am trecut cu vederea că eram prin nuş'ce mlaştini şi mă luptam pentru fiecare strop de sânge cu anofelii...
...ieri însă mi am amintit... pentru că Domnu' Tamango a fost invitat să-şi dea cu părerea despre alegerilor europene...
...întrebat dacă se va duce la vot domnu' Consilier spune că desigur, şi chiar îndeamnă pe toţi să meargă... da' apoi veni una mai grea: fu întrebat dacă cunoşte "careva să zică" 'mnealui pe cineva de pe acele liste... răspunsu veni sigur şi prompt: nu!... da nu asta îi important că el stie cu cine votează...
...acu' ca să nu vină baieţii de la Hara să mi dea drumu la sânge, ţin să precizez că îmi place tare mult Tamango, da cum canta cum e prin jingle-uri pe la Guerilla, dar aşa ca şi consilier nu duc...
...păi ce să spun poate chiar avem conducătorii pe care îi merităm... Tamango nu ştie să scrie şi să citească da' "ştie să vorbească şi cu hoţu' şi cu oamenii cei mari"... poate de asta se şi întelege aşa de bine cu cei din guvern...
... de asta părcă şi zic că încă nu mi-e dor de ţară...
...hai taves bahtalo...
...Africano: clandestino!...Marijuana: illegal!...
...cum stăteam noi aşa prin cele jungle, şi cum de vreo săptămână parcă nici ţiţeiu' nu se lăsa găsit am început să umflam un pic şlangu', că tocmai un african, mai moldovan aşa, o adus nişte iarba dracului...nişte illegal!
...acu' ştiu că sunt vreo câţiva puritani care mă citesc... dar din restu' câţi pot să nu recunoască, cum măcar o dată au făcut cerculeţe psihedelice... sau dăca nu o fost cu putinţă tare ar mai vrea să încerce da' nu stiu cu cine pot să vorbească pentru asta... nu trebuie să ridicaţi mâini pe sus că nu vă pot ajuta...
...ca să revin la ţigarile noastre, ne apucăm să bagăm fumat aşa de plictis... şi dăi cu bere şi după bere tot liceeanu' ştie că merge şi o ţigare... da aşa cât să nu iasă la analize...
...acu' s-o împlinit sorocu' să iau cursa spre casă... tot haosu' care nu-l mai amintesc că până şi cei de la Educaţie Fizică şi Sport, învăţământ la distanţă îl ştiu... şi ajung în Cracovia pe aeroport... cum paşesc spre bagaje, şi după ce mi-l ridic, numa' văd cum un frumos labrador vine spre mine şi dă bucuros din coadă; eu îmi zic ce câine fain au aştia de la aeroport, şi dau să plec mai departe... merg încă vreo doi metri şi aud că mă strigă careva... mă întorc era doar un poliţist, căruia nu-i dau atenţie pentru că ce treba ar avea dânsu' cu mine... se pare totuşi că pe mine mă striga, şi-mi dau seama după ceilalţi colegi de-ai dumnealui care îmi blocaseră de acum înaintarea... mă şi gândeam la ce puteau să mă întrebe... clar e o conspiraţie numa' pentru că sunt român, mama lor de intoleranţi... acu' tăte astea îs numa' din cauza la ţiganii aştia care fura prin afară... în timp ce mi trasam un plan de atac la interogatoriu, îmi şi dădusem seama că mă aflu într-o cameră de control...
...un ofiţer îmi spune că este de la brigada antidrog şi că ar fi bine să mi reamintească că în Polonia nu este ilegal să fumezi doar să deţii substanţe interzise... şi dacă voi colabora şi le voi da de la început tot ce am vor considera ca nu am ştiut şi că voi fi liber să plec... eu aşa ca din oală spun că nu am nimic... pot să caute... încep să mi golesc buzunarele... nik... îmi scot geaca... apoi mă deschei la cămaşă.. tot nimic... câinele tot lângă mine stătea... îmi golesc rucsacul... apoi incep să mi caute în geanta mare... nik... câinele tot langă mine... mai cheamă un coleg... vine asta şi trage mănuşile de latex... eu mă-ngălbenesc pentru că aproape ştiam că o să fiu deflorat brutal... mă întreabă încă o dată dacă nu cumva m-am razgândit şi poate vreau să cooperez... eu zic că nu am nimic şi nu mă ştiu cu nimic în neregulă, fumez da' niciodată nu deţin... la care el mă întreabă dacă am fumat recent... eu zic că da acum vreo trei patru zile...la care dansul mă întreabă dacă am baut ceva băuturi alcoolice pe avion... îi zic că da... atunci îmi zice că aşa se explică de ce mă simte câinele, după care îmi zice că sunt liber... eu nu mă liniştesc până nu îl văd pe "fisting guy" că pleacă...
...îmi revin abia după vreo juma' de oră şi mă apuc chiar să râd de unu singur...
...nu pot să nu mă gândesc ce ar înseamna astfel de câini pe aeroporturile din Franţa... aoleu mumă, păi dacă ar fi din ăştia pe acolo nu ar mai pleca niciun avion la timp, la cum fumează francezii... dar pe de altă parte şi câinii ar fi high toată ziua de la cât trebuie să miroasă...
...acu' ştiu că sunt vreo câţiva puritani care mă citesc... dar din restu' câţi pot să nu recunoască, cum măcar o dată au făcut cerculeţe psihedelice... sau dăca nu o fost cu putinţă tare ar mai vrea să încerce da' nu stiu cu cine pot să vorbească pentru asta... nu trebuie să ridicaţi mâini pe sus că nu vă pot ajuta...
...ca să revin la ţigarile noastre, ne apucăm să bagăm fumat aşa de plictis... şi dăi cu bere şi după bere tot liceeanu' ştie că merge şi o ţigare... da aşa cât să nu iasă la analize...
...acu' s-o împlinit sorocu' să iau cursa spre casă... tot haosu' care nu-l mai amintesc că până şi cei de la Educaţie Fizică şi Sport, învăţământ la distanţă îl ştiu... şi ajung în Cracovia pe aeroport... cum paşesc spre bagaje, şi după ce mi-l ridic, numa' văd cum un frumos labrador vine spre mine şi dă bucuros din coadă; eu îmi zic ce câine fain au aştia de la aeroport, şi dau să plec mai departe... merg încă vreo doi metri şi aud că mă strigă careva... mă întorc era doar un poliţist, căruia nu-i dau atenţie pentru că ce treba ar avea dânsu' cu mine... se pare totuşi că pe mine mă striga, şi-mi dau seama după ceilalţi colegi de-ai dumnealui care îmi blocaseră de acum înaintarea... mă şi gândeam la ce puteau să mă întrebe... clar e o conspiraţie numa' pentru că sunt român, mama lor de intoleranţi... acu' tăte astea îs numa' din cauza la ţiganii aştia care fura prin afară... în timp ce mi trasam un plan de atac la interogatoriu, îmi şi dădusem seama că mă aflu într-o cameră de control...
...un ofiţer îmi spune că este de la brigada antidrog şi că ar fi bine să mi reamintească că în Polonia nu este ilegal să fumezi doar să deţii substanţe interzise... şi dacă voi colabora şi le voi da de la început tot ce am vor considera ca nu am ştiut şi că voi fi liber să plec... eu aşa ca din oală spun că nu am nimic... pot să caute... încep să mi golesc buzunarele... nik... îmi scot geaca... apoi mă deschei la cămaşă.. tot nimic... câinele tot lângă mine stătea... îmi golesc rucsacul... apoi incep să mi caute în geanta mare... nik... câinele tot langă mine... mai cheamă un coleg... vine asta şi trage mănuşile de latex... eu mă-ngălbenesc pentru că aproape ştiam că o să fiu deflorat brutal... mă întreabă încă o dată dacă nu cumva m-am razgândit şi poate vreau să cooperez... eu zic că nu am nimic şi nu mă ştiu cu nimic în neregulă, fumez da' niciodată nu deţin... la care el mă întreabă dacă am fumat recent... eu zic că da acum vreo trei patru zile...la care dansul mă întreabă dacă am baut ceva băuturi alcoolice pe avion... îi zic că da... atunci îmi zice că aşa se explică de ce mă simte câinele, după care îmi zice că sunt liber... eu nu mă liniştesc până nu îl văd pe "fisting guy" că pleacă...
...îmi revin abia după vreo juma' de oră şi mă apuc chiar să râd de unu singur...
...nu pot să nu mă gândesc ce ar înseamna astfel de câini pe aeroporturile din Franţa... aoleu mumă, păi dacă ar fi din ăştia pe acolo nu ar mai pleca niciun avion la timp, la cum fumează francezii... dar pe de altă parte şi câinii ar fi high toată ziua de la cât trebuie să miroasă...
..Paris te iubim ca ca tine nu gasim...
....deci fusei la Paris... e si prima data cand stau asa mai mult si parca ii si timp de drumeţie prin cetatea iubirii...si, cum eu de fiecare data stau undeva pe langa aeroport, am zis sa iau trenu' si sa ies la Champs, la boulevard...
...zis si facut... prima data trec printr-un soc cand imi vad camera de hotel la care am rezervare... pete de culoare incerta pe lengerie, pe jos si tot asa... baia ii asa de mica ca daca esti claustrofob ai intr-adevar o mare problema: poti face pe tine, daca nu esti destul de rapid cu datu pantalonilor jos...
...iau trenu' si ajung la bulivard... ma minunez ca moldovanu' care o venit prima data si vede tramvaiu... ce sa spun case faine cladiri minunate... vremea nashpa... nu i de vizita... camera mi-e stricata... nu pot sa fac o poze ca japonezu', deci nici sa ma dau balena pe Puliskiego... nu i niciun farmec... de fapt cand esti singur prin Paris nu i nici o frumusete sa bantui prin oras, ca vezi multe chestii pe care ai vrea sa le impartasesti daca nu cu prietena macar un inca un flacau cu care mergi la beute de bere...
...se purcede cu o plimbare pe bulivard se admira mai de departe Eiffelu', ca-i imbulzeala ca pe maxi-taxi 28, mai se casca ochii la magazinele cu staif, ce mai poarta snobii, se mai cumpara un croissant cu ciocolata, opt euro, da foame-i mare, si mai cheltuie si niste bani pe un ceai... si hotarasc ca, cina sa o iau la restaurantul hotelului...
... ma mai uit la suveniruri, cu turnul, toate made in china, kitchuri mai mari sau mai mici... incepe sa nu mai placa... de altfel mai toata ziua m am chinut sa observ cat mai multi frncezi... in afara de niste doamne cochete, cu val pe ochi, si adevaratii francezi din senegal... care nu se vad asfalt nu am cam vazut decat alti francezi din Magreb...
...nici Franta nu mai e ce a fost...
... ajuns la hotel... ma bag in camera...un dush sa dau râmele de la su'brat... si cobor sa iau cine... intru in hotel... ma pun la masa... si vine garconu' si mi spune ca deageaba ma mai uit in meniu, ca bucataria ii inchisa... ma uit la ceas aproape noua juma sear... imi amintesc totusi ca afara scria ca e una intr-una, cum ar zice fratele moldovan de la Ungheni, adica non-stop pentru cei din Calarasi... dar ca sa fiu sigur ies pana afara ma uit din nou, citesc: 24 din 24, 7 din 7... ma uit la dansul si ii spun pai uite ca spuneti aici ca aveti deschis, il intreb daca is consecutive orele astea ori ba... imi zice ca nu asa a ramas ca nu s a terminat de dat cu lavabil pe afara... si eu ii zic eu ce mananc fratele meu francez negru? ca m am lasat in baza voastra ca e deschis... ridica din urma...
...enervat, o iau la pas prin oras sa caut ceva sa mananc... vad ca inauntrul unui restaurant italian inca licareste vioi un bec economic... ma apropii si vad ca e o pizzarie italiana... intru nimeni...zic ca or fi prin spate, si apoi un gand negru ma trasneste: daca o fi inchis?...dar nu, din bucatarie imi apare un "fine young taliban", cu barba cu fusta cu tot ce trebuie... imi spune ce si cum... ii explic... imi zice sa astept... si asa si fac...se duce imi framanta asta, taie pune presoara, apoi nu pot sa nu ma gandesc ca i musulman si certat cu hartia igienica...
... acum si pizza parca i prea mare, iar apetitul meu cam mic...
... nu mi place Parisu' pe ansamblu'... poate am sa mai incerc o data, o vizita sa mi schimb parerea... da multi stiu or sa zica...ei Bailau lasa ca Tg Frumos ii mai fain... nu nu i mai fain si nu ma refer ca nu mi place Eiffelu' sau alte cladiri ci ma refer ca atmosfera nu mai e cum citisem de multe ori... e plin de musulmani, de Vest-africani si alti care mai de care mai francezi decat altii...
...Saalam revoir...
...zis si facut... prima data trec printr-un soc cand imi vad camera de hotel la care am rezervare... pete de culoare incerta pe lengerie, pe jos si tot asa... baia ii asa de mica ca daca esti claustrofob ai intr-adevar o mare problema: poti face pe tine, daca nu esti destul de rapid cu datu pantalonilor jos...
...iau trenu' si ajung la bulivard... ma minunez ca moldovanu' care o venit prima data si vede tramvaiu... ce sa spun case faine cladiri minunate... vremea nashpa... nu i de vizita... camera mi-e stricata... nu pot sa fac o poze ca japonezu', deci nici sa ma dau balena pe Puliskiego... nu i niciun farmec... de fapt cand esti singur prin Paris nu i nici o frumusete sa bantui prin oras, ca vezi multe chestii pe care ai vrea sa le impartasesti daca nu cu prietena macar un inca un flacau cu care mergi la beute de bere...
...se purcede cu o plimbare pe bulivard se admira mai de departe Eiffelu', ca-i imbulzeala ca pe maxi-taxi 28, mai se casca ochii la magazinele cu staif, ce mai poarta snobii, se mai cumpara un croissant cu ciocolata, opt euro, da foame-i mare, si mai cheltuie si niste bani pe un ceai... si hotarasc ca, cina sa o iau la restaurantul hotelului...
... ma mai uit la suveniruri, cu turnul, toate made in china, kitchuri mai mari sau mai mici... incepe sa nu mai placa... de altfel mai toata ziua m am chinut sa observ cat mai multi frncezi... in afara de niste doamne cochete, cu val pe ochi, si adevaratii francezi din senegal... care nu se vad asfalt nu am cam vazut decat alti francezi din Magreb...
...nici Franta nu mai e ce a fost...
... ajuns la hotel... ma bag in camera...un dush sa dau râmele de la su'brat... si cobor sa iau cine... intru in hotel... ma pun la masa... si vine garconu' si mi spune ca deageaba ma mai uit in meniu, ca bucataria ii inchisa... ma uit la ceas aproape noua juma sear... imi amintesc totusi ca afara scria ca e una intr-una, cum ar zice fratele moldovan de la Ungheni, adica non-stop pentru cei din Calarasi... dar ca sa fiu sigur ies pana afara ma uit din nou, citesc: 24 din 24, 7 din 7... ma uit la dansul si ii spun pai uite ca spuneti aici ca aveti deschis, il intreb daca is consecutive orele astea ori ba... imi zice ca nu asa a ramas ca nu s a terminat de dat cu lavabil pe afara... si eu ii zic eu ce mananc fratele meu francez negru? ca m am lasat in baza voastra ca e deschis... ridica din urma...
...enervat, o iau la pas prin oras sa caut ceva sa mananc... vad ca inauntrul unui restaurant italian inca licareste vioi un bec economic... ma apropii si vad ca e o pizzarie italiana... intru nimeni...zic ca or fi prin spate, si apoi un gand negru ma trasneste: daca o fi inchis?...dar nu, din bucatarie imi apare un "fine young taliban", cu barba cu fusta cu tot ce trebuie... imi spune ce si cum... ii explic... imi zice sa astept... si asa si fac...se duce imi framanta asta, taie pune presoara, apoi nu pot sa nu ma gandesc ca i musulman si certat cu hartia igienica...
... acum si pizza parca i prea mare, iar apetitul meu cam mic...
... nu mi place Parisu' pe ansamblu'... poate am sa mai incerc o data, o vizita sa mi schimb parerea... da multi stiu or sa zica...ei Bailau lasa ca Tg Frumos ii mai fain... nu nu i mai fain si nu ma refer ca nu mi place Eiffelu' sau alte cladiri ci ma refer ca atmosfera nu mai e cum citisem de multe ori... e plin de musulmani, de Vest-africani si alti care mai de care mai francezi decat altii...
...Saalam revoir...
...cu mobilul prin Europa...
...Să purcedem a povesti cum Orange e peste tot la fel şi mai ales pe cum serviciile de lângă strada Pulaskiego îs aşa cum sună şi locaţia...
Se spăla fibra optică la mine pe scară şi baieţii de la cablu-internet au taiat legăturile... aşa ca era musai de internet şi a trebuit să mi incarc rucsacul cu cele necesare conectării şi să caut un capăt cu ceva „networking” să mă loghez... şi o iau sistematic: cutare prieten îi la servici, deci mai durează, cutărica îi plecată, revine ea da mai pe seară, şi mergând aşa găsesc mall ul local... acolo se spune negru pe alb că sunt aşa puncte „hotspot”... wi-fi şi altele... pentru Juridic şi Educaţie fizică, secţia aruncarea mingei de oină, precizăm că astea sunt şi in „Corso” la noi, şi unde fiţoşii se dau balene cu ultimile laptopuri şi sunt numa’ fără fir...
... mă bag la cătat aşa puncte... se găseşte repede da’ îi un punct Orange... dacă e Orange costă... zic hai că dau un ban da’ nu-l mai am că trebuie musai să mă conectez... urla sefu’ că nu scriu răspunsuri la emailuri... şi cum toţi copiii stiu că dacă e ordin, cu plăcere...
... ca să ma bag în reţea via Orange hotspot trebuie să fiu mândru posesor a unei cartele sim de Orange şi a numeroşi bani pe cartelă... dai un sms la un număr şi în câteva secunde iţi trimit aştia o parolă şi un cod... zis şi făcut...
...scriu numărul, verific numărul încă o dată, înainte să trimit şi dau send... aştept... bag un suc în fizic, că aşteptarea te dezhidratează... mai dau să iau şi o bere... cu totu’ vreo 20 de minute... nica răspuns de la aştia... îmi apare pe telefon un mesaj cum că serviciul nu mai este disponibil sau ceva de genu’ ăsta... na nu merge, nu merge, da’ când verific să văd dacă mi au mâncat creditul aferent, descopăr că mi au luat... deci şi cu banii luaţi şi fără cod de acces...
...pun mâna pe terminal şi apuc să sun... prima dată îmi răspunde o tanti şi îmi zice că îmi ia nuş’câţi zloţi că am apelat serviciul clienţi... mă înfurii şi mai tare... adică dacă ai o problemă ,ca să suni la serviciul clienţi al companiei tale telefonice, plăteşti frate... îmi răspunde unu’ şi îmi zice că nu ştie că nu poate să vorbească că o să mai revină el şi ca se rezolvă da mai durează... şi îmi inchide...
...şi mai nervos mai sun o dată... mai plătesc nişte bani... răspunde una şi îi spun ce şi cum îmi spune să aştept pe fir... aştept apoi revine şi îmi spune că într-adevăr am dreptate şi că e greşeala lor, dar că nu mă poate ajuta acuma, că nu mai e nimeni la serviciul ăsta special... eu zic că nu mi mai trebuie niciun net că m am lămurit, şi vreau banii înapoi, şi o doua problemă, vreau să fac o reclamaţie tipului cu care am vorbit înainte, şi îi cer să verifice cine a fost şi cum se numeşte; la care ea îmi spune ca nu poate să îmi dea numele colegului...eu o întreb de ce pentru că el s-a prezentat, eu nu am reţinut, şi doar nu e un secret acuma, doar cînd vreau să-i fac reclamaţie... nu, îmi zice că nu se poate... în fine îi zic să-i transmită numai cuvinte de bine din partea mea, şi apoi îi cer să mi pună din nou banii luaţi cu japca pe telefon... şi ea zice că da o să mi pună, chiar mai mulţi dacă eu îmi reconsider opţiunea de a face o reclamaţie, şi apoi începe să îmi ofere diverse sume de bani, eu o întreb dacă suntem la piaţă, şi o rog frumos să-mi dea număr de înregistrare la reclamţie, şi să mi pună suma exactă cu punct şi virgulă... ea mai incearcă o dată şi eu mă enervez, şi îi cer din nou să se prezinte... renunţă apoi să se mai pună cu nebunu’ şi işi cere scuze... îmi dă creditul şi incheiem convorbirea...
... ca avantaje: uite că la Orange Polonia te poţi negocia, şi astfel să scoţi un credit mai bun... mai ai un ban în plus de vorbit, cu toate că la cum sună oferta te simţi foarte ieftin...
... dezavantaje: netul de wi-fi la Orange e sublim da’ lipseşte cu desăvârşire...
...concluzii: nu ştiu drept să zic cine a cumpărat pe cine Dialogul pe Orange sau invers... că serviciile au început să fie aşa de balcanice, de româneşti la nivel european... se pare ca există o grupare de „luptători” (care au învăţat de la români) in Orange, care hăituiesc trupele de clienţi, pârjolesc conturile şi otrăvesc reţeaua de hotspoturi...
...Orange se pare că e prost peste tot...
Se spăla fibra optică la mine pe scară şi baieţii de la cablu-internet au taiat legăturile... aşa ca era musai de internet şi a trebuit să mi incarc rucsacul cu cele necesare conectării şi să caut un capăt cu ceva „networking” să mă loghez... şi o iau sistematic: cutare prieten îi la servici, deci mai durează, cutărica îi plecată, revine ea da mai pe seară, şi mergând aşa găsesc mall ul local... acolo se spune negru pe alb că sunt aşa puncte „hotspot”... wi-fi şi altele... pentru Juridic şi Educaţie fizică, secţia aruncarea mingei de oină, precizăm că astea sunt şi in „Corso” la noi, şi unde fiţoşii se dau balene cu ultimile laptopuri şi sunt numa’ fără fir...
... mă bag la cătat aşa puncte... se găseşte repede da’ îi un punct Orange... dacă e Orange costă... zic hai că dau un ban da’ nu-l mai am că trebuie musai să mă conectez... urla sefu’ că nu scriu răspunsuri la emailuri... şi cum toţi copiii stiu că dacă e ordin, cu plăcere...
... ca să ma bag în reţea via Orange hotspot trebuie să fiu mândru posesor a unei cartele sim de Orange şi a numeroşi bani pe cartelă... dai un sms la un număr şi în câteva secunde iţi trimit aştia o parolă şi un cod... zis şi făcut...
...scriu numărul, verific numărul încă o dată, înainte să trimit şi dau send... aştept... bag un suc în fizic, că aşteptarea te dezhidratează... mai dau să iau şi o bere... cu totu’ vreo 20 de minute... nica răspuns de la aştia... îmi apare pe telefon un mesaj cum că serviciul nu mai este disponibil sau ceva de genu’ ăsta... na nu merge, nu merge, da’ când verific să văd dacă mi au mâncat creditul aferent, descopăr că mi au luat... deci şi cu banii luaţi şi fără cod de acces...
...pun mâna pe terminal şi apuc să sun... prima dată îmi răspunde o tanti şi îmi zice că îmi ia nuş’câţi zloţi că am apelat serviciul clienţi... mă înfurii şi mai tare... adică dacă ai o problemă ,ca să suni la serviciul clienţi al companiei tale telefonice, plăteşti frate... îmi răspunde unu’ şi îmi zice că nu ştie că nu poate să vorbească că o să mai revină el şi ca se rezolvă da mai durează... şi îmi inchide...
...şi mai nervos mai sun o dată... mai plătesc nişte bani... răspunde una şi îi spun ce şi cum îmi spune să aştept pe fir... aştept apoi revine şi îmi spune că într-adevăr am dreptate şi că e greşeala lor, dar că nu mă poate ajuta acuma, că nu mai e nimeni la serviciul ăsta special... eu zic că nu mi mai trebuie niciun net că m am lămurit, şi vreau banii înapoi, şi o doua problemă, vreau să fac o reclamaţie tipului cu care am vorbit înainte, şi îi cer să verifice cine a fost şi cum se numeşte; la care ea îmi spune ca nu poate să îmi dea numele colegului...eu o întreb de ce pentru că el s-a prezentat, eu nu am reţinut, şi doar nu e un secret acuma, doar cînd vreau să-i fac reclamaţie... nu, îmi zice că nu se poate... în fine îi zic să-i transmită numai cuvinte de bine din partea mea, şi apoi îi cer să mi pună din nou banii luaţi cu japca pe telefon... şi ea zice că da o să mi pună, chiar mai mulţi dacă eu îmi reconsider opţiunea de a face o reclamaţie, şi apoi începe să îmi ofere diverse sume de bani, eu o întreb dacă suntem la piaţă, şi o rog frumos să-mi dea număr de înregistrare la reclamţie, şi să mi pună suma exactă cu punct şi virgulă... ea mai incearcă o dată şi eu mă enervez, şi îi cer din nou să se prezinte... renunţă apoi să se mai pună cu nebunu’ şi işi cere scuze... îmi dă creditul şi incheiem convorbirea...
... ca avantaje: uite că la Orange Polonia te poţi negocia, şi astfel să scoţi un credit mai bun... mai ai un ban în plus de vorbit, cu toate că la cum sună oferta te simţi foarte ieftin...
... dezavantaje: netul de wi-fi la Orange e sublim da’ lipseşte cu desăvârşire...
...concluzii: nu ştiu drept să zic cine a cumpărat pe cine Dialogul pe Orange sau invers... că serviciile au început să fie aşa de balcanice, de româneşti la nivel european... se pare ca există o grupare de „luptători” (care au învăţat de la români) in Orange, care hăituiesc trupele de clienţi, pârjolesc conturile şi otrăvesc reţeaua de hotspoturi...
...Orange se pare că e prost peste tot...
...incare m-am facut de ras cu "Andri Popa"...
...Acu’ că să încep pot să spun că fac parte de vreo doi ani de zile dintr-un club de studenţi care de pe aici pe la Facultate... nu sun mulţi, să tot fie 20 sau 25 de oameni activi... ce fac respectivii: păi sunt foarte dedicaţi geologiei şi merg cam peste tot pe unde e nevoie de recunoscut vreun mineral de dat cu părerea în ale mineralogiei... un fel B(G)D în acţiune, G fiind desigur de la geologie... şi faza faină că sunt şi buni...
...Eu îs cam rătăcit pe aici... domeniul meu de studiu nefiind mineralogia, dar a cam devenit...
...primim un telefon de la nişte colaboratori în care ni se cere ajutorul... aştia de ne suna au aşa o mină care e cea mai mare mina de exploatare a aurului din istoria Polonia şi se află la Złotystok... un oraş care stă aproape pe graniţa cu Cehia şi nu e prea mare ca Podu Iloaiei, şi care are fabrica lui de arseniu... şi tot aşa... pentru cei de la medicină şi drept comercial, amintim că mult timp aceasta parte a Poloniei a fost sub nemţi... de fapt ei au început exploatarea la nivel industrial... galeriile sun vechi... si nu se mai stie exact unde s-a săpat şi unde nu...
...ce voiam partenerii noştrii în ale geologiei... să facem front comun şi să mergem prin galeriile parţial parasite şi nu prea sigure... să încercăm să cartăm ceva şi sa vedem si mineralele care ar putea fi întâlnite...
...se merge la început cu barca prin galerii... apoi ne inaintăm pe coridoarele principale... nemţii ce au făcut: au exploatat cat au putut iar apoi au plecat cu tot cu hărţi... nu mai apare pe nicăieri vreo jumătate de mină... mergem prin apă... începi să vezi tot felu’ de monstri în umbrele de pe pereţi... apoi întrăm şi ajungem intr-o „cameră” unde se găseşte cea mai mare cascada subterana din Polonia... îi foarte fain dar foarte umed... urcăm vreo opt etaje şi începem conduşi de proprietar să mergem pe unde de obicei nu prea se merge din cauza de pericol... lucru care ne face pe toţi să ne umflăm în pene: ne simţim ca pe „dicovery channel” ... pătrundem într-un loc în care s’a prăbuşit parţial tavanul... se vede şi cu ochiu’ de jurist că sunt crăpături de mărimea unui deget in tavan... nu trebuie zăbovit mai mult decât necesar... ieşim cu bine dar nu fără a transpiră în ghete gândindu-ne la ce se poate întâmpla...
... în sfârşit am petrecut aproape două zile căutând şi cartând mina... ceva enorm, ceva de vis...
...seara la foc... la un cârnat la o bucată de pâine... şi desigur bere şi vodka şi colac peste pupăză şi o chitară... se bea primul rând de bere, asta pentru ca sa ne vie vocea... se cântă de toate şi mai toate pe polonă... acu’ vine rândul meu... şi sunt rugat să prestez şi io pe română ceva cântece... uitând că am intrat cu pile în corul şcolii mă bag ca să vadă toata lumea ca românu s-a născut pe lânga poet şi cântareţ... mă şi gândeam la Dna Angela Similea şi la Dl Problemă care ne a reprezentat la Eurovision, şi pe care voiam să-i răsbun... zic stai aşa că încep cu Andri Popa... il ştiu pe asta şi mă scot... bag cu Valea seacă, mai spun şi de hamgerul că-i dezgolit... şi nu pot să mă gândesc şi la fraţii de sânge... dar asta ii pe la urmă şi până acolo nu mai ştiu nimic... mă fac de râs... cer încă o şansa... şi mă gândesc din nou la ceva repertorui... să spun de drumurile noastre toate, nu spun ca nu stiu ce i la a doua strofă... zic să spun zece a lui chilian... apoi îmi vin in urechi şi astia de la vama-veche... până la urma cu toata ruşinea mă apuc şi bag de la O-zone cu dragostea din tei... ca asta o ştiu fără să vreau... şi culmea e că şi prinde... da sunt aşa cam mâhnit pe mine ca nu mai ştiu nica altceva...
...de aceea tot ce pot face azi e să mă documentez şi să învăţ ceva cântece de chitară şi foc deschis... încep cu Temistocle Popa, Marius Ţeicu şi apoi Phoenix, Pasărea Colibri... am sa las pe Adi Minune şi hiturile gen „Pumnii mei n’are valoare”, pentru cazul în care nu reusesc să invăţ alte versuri, ca la aştia e cu duşmanii şi fără număr de două trei ori şi am scăpat...
...Eu îs cam rătăcit pe aici... domeniul meu de studiu nefiind mineralogia, dar a cam devenit...
...primim un telefon de la nişte colaboratori în care ni se cere ajutorul... aştia de ne suna au aşa o mină care e cea mai mare mina de exploatare a aurului din istoria Polonia şi se află la Złotystok... un oraş care stă aproape pe graniţa cu Cehia şi nu e prea mare ca Podu Iloaiei, şi care are fabrica lui de arseniu... şi tot aşa... pentru cei de la medicină şi drept comercial, amintim că mult timp aceasta parte a Poloniei a fost sub nemţi... de fapt ei au început exploatarea la nivel industrial... galeriile sun vechi... si nu se mai stie exact unde s-a săpat şi unde nu...
...ce voiam partenerii noştrii în ale geologiei... să facem front comun şi să mergem prin galeriile parţial parasite şi nu prea sigure... să încercăm să cartăm ceva şi sa vedem si mineralele care ar putea fi întâlnite...
...se merge la început cu barca prin galerii... apoi ne inaintăm pe coridoarele principale... nemţii ce au făcut: au exploatat cat au putut iar apoi au plecat cu tot cu hărţi... nu mai apare pe nicăieri vreo jumătate de mină... mergem prin apă... începi să vezi tot felu’ de monstri în umbrele de pe pereţi... apoi întrăm şi ajungem intr-o „cameră” unde se găseşte cea mai mare cascada subterana din Polonia... îi foarte fain dar foarte umed... urcăm vreo opt etaje şi începem conduşi de proprietar să mergem pe unde de obicei nu prea se merge din cauza de pericol... lucru care ne face pe toţi să ne umflăm în pene: ne simţim ca pe „dicovery channel” ... pătrundem într-un loc în care s’a prăbuşit parţial tavanul... se vede şi cu ochiu’ de jurist că sunt crăpături de mărimea unui deget in tavan... nu trebuie zăbovit mai mult decât necesar... ieşim cu bine dar nu fără a transpiră în ghete gândindu-ne la ce se poate întâmpla...
... în sfârşit am petrecut aproape două zile căutând şi cartând mina... ceva enorm, ceva de vis...
...seara la foc... la un cârnat la o bucată de pâine... şi desigur bere şi vodka şi colac peste pupăză şi o chitară... se bea primul rând de bere, asta pentru ca sa ne vie vocea... se cântă de toate şi mai toate pe polonă... acu’ vine rândul meu... şi sunt rugat să prestez şi io pe română ceva cântece... uitând că am intrat cu pile în corul şcolii mă bag ca să vadă toata lumea ca românu s-a născut pe lânga poet şi cântareţ... mă şi gândeam la Dna Angela Similea şi la Dl Problemă care ne a reprezentat la Eurovision, şi pe care voiam să-i răsbun... zic stai aşa că încep cu Andri Popa... il ştiu pe asta şi mă scot... bag cu Valea seacă, mai spun şi de hamgerul că-i dezgolit... şi nu pot să mă gândesc şi la fraţii de sânge... dar asta ii pe la urmă şi până acolo nu mai ştiu nimic... mă fac de râs... cer încă o şansa... şi mă gândesc din nou la ceva repertorui... să spun de drumurile noastre toate, nu spun ca nu stiu ce i la a doua strofă... zic să spun zece a lui chilian... apoi îmi vin in urechi şi astia de la vama-veche... până la urma cu toata ruşinea mă apuc şi bag de la O-zone cu dragostea din tei... ca asta o ştiu fără să vreau... şi culmea e că şi prinde... da sunt aşa cam mâhnit pe mine ca nu mai ştiu nica altceva...
...de aceea tot ce pot face azi e să mă documentez şi să învăţ ceva cântece de chitară şi foc deschis... încep cu Temistocle Popa, Marius Ţeicu şi apoi Phoenix, Pasărea Colibri... am sa las pe Adi Minune şi hiturile gen „Pumnii mei n’are valoare”, pentru cazul în care nu reusesc să invăţ alte versuri, ca la aştia e cu duşmanii şi fără număr de două trei ori şi am scăpat...
...de pe strada Pulaskiego...
...De pe strada Pulaskiego...
...Cei drept nu am găsit loc pe Pulaskiego că era plin... da stau aproape... nu toate merg de-ampuliskiego ca să zic aşa...
...Cum până şi Juridicu’ a aflat deja, că de la o vreme am părăsit Românica... pentru ţări mai primitoare... după ce am avut încă ceva de tras până mi am găsit apartament şi masă acu pot să spun că sunt în regulă... mi-am pus şi internet ca să fie conexiune cu ţara... şi promit solemn că o să mai bag ceva scris... de la cum o fugăreşte Prigoană într-un picior şi ăla de lemn pe Bahmuţeanca până la ce se mai întâmpla pe aici pe strada Pulaskiego... adică într-un cuvânt cam ridicarea cotidianului la rang de filosofie...
...Hai să ne scriem de bine... şi să ne auzim la fel de bine ca pe Skype... Să ne click-uim aproape...
...Cei drept nu am găsit loc pe Pulaskiego că era plin... da stau aproape... nu toate merg de-ampuliskiego ca să zic aşa...
...Cum până şi Juridicu’ a aflat deja, că de la o vreme am părăsit Românica... pentru ţări mai primitoare... după ce am avut încă ceva de tras până mi am găsit apartament şi masă acu pot să spun că sunt în regulă... mi-am pus şi internet ca să fie conexiune cu ţara... şi promit solemn că o să mai bag ceva scris... de la cum o fugăreşte Prigoană într-un picior şi ăla de lemn pe Bahmuţeanca până la ce se mai întâmpla pe aici pe strada Pulaskiego... adică într-un cuvânt cam ridicarea cotidianului la rang de filosofie...
...Hai să ne scriem de bine... şi să ne auzim la fel de bine ca pe Skype... Să ne click-uim aproape...
Subscribe to:
Posts (Atom)
Subscribe To
Posts
All Comments
Subscribe To
Posts
All Comments