About Me
Showing posts with label greva. Show all posts
Showing posts with label greva. Show all posts
Friday, February 22, 2008
..in care fac povestire cum ne aparam de arma care te face sa vomiti...
11:46 AM | 
Publicat de
radu bailau
...cica deja fratilor cercetatoriiastia americani, care fie vorba intre noi se plictisesc ceva de speriat, au inventat arma "care te face sa vomiti", cel putin asa am citit eu pe site la www.realitatea.net la sectiunea IT&Science... nu stiu ce unde transmite si te face sa vomiti...
...acu' io nu as prea vrea sa am asa arma...pai imagineaza-ti ca ma duc sa opresc nush ce cetetean care isi bate nevasta ca i da de mancare tata ziua numa pizza comandata de pe telefon...pai tu ce faci scoti pushcociu' si tragi si atunci asta incepe sa vomite...pai cand vezi ce vomita, nu vomiti langa dansu'...si atunci mai conteaza care are pistol si care nu... se cheama ca ai vomitat, si tu deci te ai "impushcat" singur... apoi iaca ma duc sa sparg o banca vine politistu' zice stai ca trag, tu iei repede pe caserita de langa tine ostatec, si ce-i strigi lu' asta: nu trage ca-i bag doua degete pe gat si vomita??... mai exista cazul turmentatilor, ca ei oricum vomita pana scoti tu pistolul si s-o "sinucis", ca oricum facusera un carcalete cu rom si bere plus doua cinzeci si un sfert de vin rece de la dozator...
...da' stiu unde ar functiona arma: iaca la greve!... iese lumea in strada sa faca scandal ca-i chenzina mica, hop si politia cu armele, si trag tata, si atunci sa vezi cum se vomita unii pe altii... de te duci acasa asa de scarbit, de nu mai vii la greve cat traiesti... sa se duca lideru' sindical...
...acu' doar cei din greva foamei pot rasturna guvernu'...ce sa le faci la astia ca n-au ce da afara...
...in 2010 o sa inceapa dotarea au zis astia oficialii. de atunci o sa vomitam bine!!!
...acu' io nu as prea vrea sa am asa arma...pai imagineaza-ti ca ma duc sa opresc nush ce cetetean care isi bate nevasta ca i da de mancare tata ziua numa pizza comandata de pe telefon...pai tu ce faci scoti pushcociu' si tragi si atunci asta incepe sa vomite...pai cand vezi ce vomita, nu vomiti langa dansu'...si atunci mai conteaza care are pistol si care nu... se cheama ca ai vomitat, si tu deci te ai "impushcat" singur... apoi iaca ma duc sa sparg o banca vine politistu' zice stai ca trag, tu iei repede pe caserita de langa tine ostatec, si ce-i strigi lu' asta: nu trage ca-i bag doua degete pe gat si vomita??... mai exista cazul turmentatilor, ca ei oricum vomita pana scoti tu pistolul si s-o "sinucis", ca oricum facusera un carcalete cu rom si bere plus doua cinzeci si un sfert de vin rece de la dozator...
...da' stiu unde ar functiona arma: iaca la greve!... iese lumea in strada sa faca scandal ca-i chenzina mica, hop si politia cu armele, si trag tata, si atunci sa vezi cum se vomita unii pe altii... de te duci acasa asa de scarbit, de nu mai vii la greve cat traiesti... sa se duca lideru' sindical...
...acu' doar cei din greva foamei pot rasturna guvernu'...ce sa le faci la astia ca n-au ce da afara...
...in 2010 o sa inceapa dotarea au zis astia oficialii. de atunci o sa vomitam bine!!!
Etichete:
arma care te face sa vomiti,
bere rom,
carcalete,
greva,
pizza,
realitatea,
sindical
|
1 comentarii
Sunday, February 10, 2008
...in care ungurii se pun iar inaintea reintregirii neamului...
...zilele am inceput sa invidiez toti romanii care au mancat ceva sarmalutze si carnatzi...
...ca nu am ajuns acasa de acu a aflat si Juridicu' care m a felicitat de craciun fericit...
...acu ca sa spun de ce nu am mai ajuns e de a dreptu' telenovela a la Sud America... pai ca sa purcedem in firul actiunii incep prin a spune ca acu vreo saptamana dau telefon la "CFR"-ul polonez sa i intreb de sanatatea trenului singu de altfel care leaga cele doua tari aproape vecine si prietene... sun la informatii ma pune pe hold din prima fara drept la replica... a se intelege ca i sezon si ii ocupat... apoi imi spune ca am sunat la un numar gresit si imi da altu'...
...inarmat cu rabdare dar si cu un credit mai mare sun si la al doilea telefon... imi raspunde careva care nu o vazut nu o auzit si nici gura nu i miroase a usturoi... cheama o colega care, spre norocu' meu stie despre ce e vorba... imi spune cu parere de rau ca trenu se anulase de pe 9 decembrie... bine s-o anulat s-o anulat da tre' sa mai fie vreo legatura pe undeva vreun schimb... imi zice sa mi aleg intre Budapesta sau Viena care trece prin Ungaria... zic ca imi aleg prin Ungaria ca i mai putin...
...zis si ales ca sa zic asa ma duc sa mi iau bilet a doua zi... nu vrea sa mi dea ca cica is in greva astia din Ungaria, si nu trece niciun international prin tara...
...acu ca vor mai multi bani la chenzina nu ma deranjeaza dar s au pus asa de a curmezishu intre mine si porcu din care mama Bailau a facut niste carnati de iti iei la pachet si cand esti la urgente, iar de muschiul afumat si alte bunatati pe care de asta data tata Bailau le a preparat nici nu vreau sa mai amintesc ca ma transform in terorist in Budapesta...
...oricum inca o data ca si la 1918 s o pus in calea reintregirii neamului meu, adictalea familiei mele si mai ales in calea carnatilor afumati si gura mea pofticioasa...
...asa imi vine cateodata de ma gandesc sa ma fac cand o sa fiu mare kamikaze...
...ca nu am ajuns acasa de acu a aflat si Juridicu' care m a felicitat de craciun fericit...
...acu ca sa spun de ce nu am mai ajuns e de a dreptu' telenovela a la Sud America... pai ca sa purcedem in firul actiunii incep prin a spune ca acu vreo saptamana dau telefon la "CFR"-ul polonez sa i intreb de sanatatea trenului singu de altfel care leaga cele doua tari aproape vecine si prietene... sun la informatii ma pune pe hold din prima fara drept la replica... a se intelege ca i sezon si ii ocupat... apoi imi spune ca am sunat la un numar gresit si imi da altu'...
...inarmat cu rabdare dar si cu un credit mai mare sun si la al doilea telefon... imi raspunde careva care nu o vazut nu o auzit si nici gura nu i miroase a usturoi... cheama o colega care, spre norocu' meu stie despre ce e vorba... imi spune cu parere de rau ca trenu se anulase de pe 9 decembrie... bine s-o anulat s-o anulat da tre' sa mai fie vreo legatura pe undeva vreun schimb... imi zice sa mi aleg intre Budapesta sau Viena care trece prin Ungaria... zic ca imi aleg prin Ungaria ca i mai putin...
...zis si ales ca sa zic asa ma duc sa mi iau bilet a doua zi... nu vrea sa mi dea ca cica is in greva astia din Ungaria, si nu trece niciun international prin tara...
...acu ca vor mai multi bani la chenzina nu ma deranjeaza dar s au pus asa de a curmezishu intre mine si porcu din care mama Bailau a facut niste carnati de iti iei la pachet si cand esti la urgente, iar de muschiul afumat si alte bunatati pe care de asta data tata Bailau le a preparat nici nu vreau sa mai amintesc ca ma transform in terorist in Budapesta...
...oricum inca o data ca si la 1918 s o pus in calea reintregirii neamului meu, adictalea familiei mele si mai ales in calea carnatilor afumati si gura mea pofticioasa...
...asa imi vine cateodata de ma gandesc sa ma fac cand o sa fiu mare kamikaze...
Tuesday, September 11, 2007
...în care relatez de le faţa (şi mai ales de la dosul) locului...
...deci Andreea, Adeline, săriţi fraţilor!!!... unde sunt ProTv-urile, Antenele şi Realităţile?!... să vină frate că e toiu’ grevei... nici un car de televiziune măcar unu’ de radio, un micrfon cu căşti pentru messenger, ceva, o atenţie, nimic?!
...da’, să mă bag eu să vă relatez puţin, până nu intră Ortansa Jude cu Meteo peste mine...
...deci, cum spusei mai dăunăzi, în altă relatare, o început gabonezii greva... se amână pentru o zi, două, acolo să fie, că nu aveau pornire, apoi îi deteră la pedală, ca să recupereze...
...se închise o firmă...apoi birourile la o alta... apoi nu mai merseră nici curentul în oraş, deci nu tu curent, nu tu apă la tratat...apoi firesc cine se mai spală, se scuză până şi Vanessa, că nu-i cum şi trebuie să poarte acelaşi haine pe aşa timpuri sociale...
...noi aşa mai retraşi nu prea avem de suferit cu apa şi cu lumina că avem generatoare proprii, dar ne-au tăiat ameţiţii aştia netu’ şi nici telefoane nu prea avem... mă simt aşa singur, că nu mai primesc nici măcar mesajele din buclă acum... nu am mai primit un mesaj de două zile... iar ăsta e semn că treburile sunt cât se poate de serioase...
... până şi AirFrance şi a anulat nişte curse săptămâna asta... deci cam izolaţi...
...la noi, ce să spun, e un caz mai special: cică nu sunt ăştia înscrişi în sindicat, şi ar intra în grevă dar nu au cum... bucătarii sunt parţial în grevă... mai aşteaptă nu ştiu ce confirmări, iar ceilalţi o lălăie aşa, mai mută o hârtie dintr-un birou în altu’, mai ia un tractor câte o ţeavă şi o învârte în juru’ camp-ului ca să facă praf, adică, într-un cuvânt: nu-i nici grevă, da’ nici nu se munceşte... avem o săptămână de acum, începe să ţi se acrească, nici nu putem pleca, da’ nici nu muncim...
...greva aici se poartă fără miting... aşa de la terase... să vezi ce revoltaţi sunt acu’, gabonezii, la bere... se discută... se vociferează... da’ de strigat se strigă după „garcon” să mai aducă una rece şi gata ciocnită că se demonstreză...şi nu-i timp...
...se poartă negocieri între protestatari, firmele de petrol şi guvern... iar noi ăştia, ex-paţii, am devenit deodată religioşi şi ne rugăm că să nu se facă niciun compromis nici de o parte nici de cealaltă... să dureze cât mai mult şi să fie generală... să ne bucurăm şi noi de dânsa... şi pe această cale ţinem să adresăm şi un îndemn clasei muncitoare gaboneze, parteneră şi prietenă: „muncitori gabonezi uniţi-vă! Şi nu vă lăsaţi înfrânţi de imperialismul capitalist!!!”
...urmează meteo cu Ortansa Jude... Ortansa ai legătura!!!
...da’, să mă bag eu să vă relatez puţin, până nu intră Ortansa Jude cu Meteo peste mine...
...deci, cum spusei mai dăunăzi, în altă relatare, o început gabonezii greva... se amână pentru o zi, două, acolo să fie, că nu aveau pornire, apoi îi deteră la pedală, ca să recupereze...
...se închise o firmă...apoi birourile la o alta... apoi nu mai merseră nici curentul în oraş, deci nu tu curent, nu tu apă la tratat...apoi firesc cine se mai spală, se scuză până şi Vanessa, că nu-i cum şi trebuie să poarte acelaşi haine pe aşa timpuri sociale...
...noi aşa mai retraşi nu prea avem de suferit cu apa şi cu lumina că avem generatoare proprii, dar ne-au tăiat ameţiţii aştia netu’ şi nici telefoane nu prea avem... mă simt aşa singur, că nu mai primesc nici măcar mesajele din buclă acum... nu am mai primit un mesaj de două zile... iar ăsta e semn că treburile sunt cât se poate de serioase...
... până şi AirFrance şi a anulat nişte curse săptămâna asta... deci cam izolaţi...
...la noi, ce să spun, e un caz mai special: cică nu sunt ăştia înscrişi în sindicat, şi ar intra în grevă dar nu au cum... bucătarii sunt parţial în grevă... mai aşteaptă nu ştiu ce confirmări, iar ceilalţi o lălăie aşa, mai mută o hârtie dintr-un birou în altu’, mai ia un tractor câte o ţeavă şi o învârte în juru’ camp-ului ca să facă praf, adică, într-un cuvânt: nu-i nici grevă, da’ nici nu se munceşte... avem o săptămână de acum, începe să ţi se acrească, nici nu putem pleca, da’ nici nu muncim...
...greva aici se poartă fără miting... aşa de la terase... să vezi ce revoltaţi sunt acu’, gabonezii, la bere... se discută... se vociferează... da’ de strigat se strigă după „garcon” să mai aducă una rece şi gata ciocnită că se demonstreză...şi nu-i timp...
...se poartă negocieri între protestatari, firmele de petrol şi guvern... iar noi ăştia, ex-paţii, am devenit deodată religioşi şi ne rugăm că să nu se facă niciun compromis nici de o parte nici de cealaltă... să dureze cât mai mult şi să fie generală... să ne bucurăm şi noi de dânsa... şi pe această cale ţinem să adresăm şi un îndemn clasei muncitoare gaboneze, parteneră şi prietenă: „muncitori gabonezi uniţi-vă! Şi nu vă lăsaţi înfrânţi de imperialismul capitalist!!!”
...urmează meteo cu Ortansa Jude... Ortansa ai legătura!!!
….în care spun cum trudesc la Canal...
...deci într-o zi s-au hotărât aştia să facă grevă...şi mă refer la localnicii care lucrează în petrol... voiau sălarii mai mari... de fapt cam asta vor toţi, că de munca nu prea se ating, adică să scadă orele de muncă şi crească chenzina... şi au şi o guraaa, frate... dacă îi pui să facă ceva, ce normal ar trebui să facă, să vezi cam cât de mult te umpli de respect... mai ştim noi aşa şi pe alţii, popor muncitor...dacă nu ar fi închişi la culoare aş fi zis sigur că sunt urmaşii africani ai celor mai vitezi dintre traci (da’ şi cei mai leneşi)...ce mai am fi aşa olecuţă de verişori, de după mamă, după ce o viteaza dacă, care a plecat la plajă pe aici, că fu ofertă la agenţia de turism vizigotă şi nu s-o mai întors...
...da să ieşim din speculaţiile formării poporului gabonez şi să ne ancorăm în meandrele prezentului... cum spuneam: se pune de grevă... când se află, noi pe aici veseli: hip hip ura!!! băgăm oraş!!!... schimbăm un pic menu-ul şi bem şi o bericioaică că timp liber o să fie căcălău... că durează măcar vreo două, trei zile, altfel nu se numeşte grevă... vine şi ziua aia când tot gabonezu’ se pune pe revendicări...
...ora pornirii acţiunii de protest: luni zero de noapte... cum bine stă unui mândru popor, ca cel gabonez, greva începe cu o amânare... se amână pentru a doua zi... pe semne, că mai e de lucrat la strigături, la huiduieli, de scris pancarte şi mai ales de umplut peturile cu piatră de aia bună care face mult zornăit...
...eu ca românu, da’ şi francezii de prin preajmă ne temem pentru sănătatea noastră şi prima grijă e să întrebăm bucătaru’ dacă şi dânsu’ se alatură protestului... răspunsul vine ca o piatră în moalele capului: da, desigur, că da, că şi el e gabonez... panica se instalează... şi apare şi întrebarea firescă: ”şi noi, ce o să mâncăm?”... el ne spune că o să asigure doar strictul necesar şi anume un croissant şi apă minerală şi cazurile de urgenţa când la cerere o să ţi se facă o omletă, da’ numa’ cu depeşă de la medic...
...deja mă gândeam la câţi decibeli scoşi de stomac trebuie să merg la doctor pentru a lua scutire pentru omletă... apoi mi-am revenit, după ce un coleg mi-a spus că ştie el un restaurant unde se mănâncă foarte bine şi mai ieftin... nu trebuie să te duci doar în ziua de salar... zis şi făcut...
...ne înhăităm mai mulţi, asa un grup de vreo patru inşi, şi mergem la o bere şi la o friptană prin oraş... pasu’ e sprinten că „foamea a îngenuncheat popoare” şi luăm un taxi, în care şoferul era un băiet de băiet, de ăsta, de după „hut-urile gri”, şi a cărui maşină avea volanul cu blană şi cd la oglindă, şi în care, şi noi ne integrăm în atmosferă şi scoatem mâinile pe geam, da’ nu ca să ne dăm şmecheri, ci ca să ţinem portierele să nu se deschidă în mers... blana era, pe semne, de pe la vreo animală de asta, care se mai mănâncă doar pe aici, cu sos de usturoi, şi care în alte parţi e pe cale de dispariţie, şi e ocrotită de numa’ numa’... da’ nu suntem noi acu’ de pe la Greenpeace să apăram fauna protejată...
...ajungem, plătim omului... fac şi o cruce cu limba, că am ajuns întreg cu aşa maşină... în faţă, coborâm nişte scări, pe lângă malul un rău navigabil, care e, ca şi prin Paris, şi taie oraşul în două şi în care plutesc sacoşe şi peturi...apoi văd restaurantul...arată bine... ne punem la masă şi vine şi „fata”, adică mamaia că a fost colegă cu Napoleon, da’ se ţine bine... ne trânteşte un „bon soir” şi un „bien vienu a la Canal”... mi se taie puţin apetitul... sper ca mâncarea să fie mai bună decât ce îndică numele restaurantului... se comandă... prietenul, care ne a adus până aici, în Canal, spune şi pentru noi... se cere specialitatea casei...
...eu deja îmi imaginam o friptură suculentă asezonată cu tot felu’ şi pe lângă ea şi un sos de aurolac, că doar suntem în canal...:))
...vine şi mâncarea: ”antillope au chocolait”... deja îmi făceam griji pentru indigestia pe care am să o am după...
...acu’, că verişoara Sandei Marin are puţină treabă şi e plecată, am să spun ce şi cu: deci antilopa: muschiuleţ, cu un os să se vadă că nu e altceva, cu sos de cacao, care nu e dulce ci din contra, e foarte bun la gust, picant şi în acelaşi timp puţin acruţ, şi ca şi garnitură am banane verzi fierte şi cu manioc copt pe plită, ca la bunica gaboneză la ţară... mănânc pe nerespirate, aproape, încântat, de descoperirea culinară, chiar dacă aici tot ce zboară, târăşte sau zburdă pe savană se mănâncă, nu sunt toate aşa de rele la gust precum sună...
....se soarbe apoi o bere şi apoi se lasă să se sedimentează capra bine... sărumâna pentru masă...
...da să ieşim din speculaţiile formării poporului gabonez şi să ne ancorăm în meandrele prezentului... cum spuneam: se pune de grevă... când se află, noi pe aici veseli: hip hip ura!!! băgăm oraş!!!... schimbăm un pic menu-ul şi bem şi o bericioaică că timp liber o să fie căcălău... că durează măcar vreo două, trei zile, altfel nu se numeşte grevă... vine şi ziua aia când tot gabonezu’ se pune pe revendicări...
...ora pornirii acţiunii de protest: luni zero de noapte... cum bine stă unui mândru popor, ca cel gabonez, greva începe cu o amânare... se amână pentru a doua zi... pe semne, că mai e de lucrat la strigături, la huiduieli, de scris pancarte şi mai ales de umplut peturile cu piatră de aia bună care face mult zornăit...
...eu ca românu, da’ şi francezii de prin preajmă ne temem pentru sănătatea noastră şi prima grijă e să întrebăm bucătaru’ dacă şi dânsu’ se alatură protestului... răspunsul vine ca o piatră în moalele capului: da, desigur, că da, că şi el e gabonez... panica se instalează... şi apare şi întrebarea firescă: ”şi noi, ce o să mâncăm?”... el ne spune că o să asigure doar strictul necesar şi anume un croissant şi apă minerală şi cazurile de urgenţa când la cerere o să ţi se facă o omletă, da’ numa’ cu depeşă de la medic...
...deja mă gândeam la câţi decibeli scoşi de stomac trebuie să merg la doctor pentru a lua scutire pentru omletă... apoi mi-am revenit, după ce un coleg mi-a spus că ştie el un restaurant unde se mănâncă foarte bine şi mai ieftin... nu trebuie să te duci doar în ziua de salar... zis şi făcut...
...ne înhăităm mai mulţi, asa un grup de vreo patru inşi, şi mergem la o bere şi la o friptană prin oraş... pasu’ e sprinten că „foamea a îngenuncheat popoare” şi luăm un taxi, în care şoferul era un băiet de băiet, de ăsta, de după „hut-urile gri”, şi a cărui maşină avea volanul cu blană şi cd la oglindă, şi în care, şi noi ne integrăm în atmosferă şi scoatem mâinile pe geam, da’ nu ca să ne dăm şmecheri, ci ca să ţinem portierele să nu se deschidă în mers... blana era, pe semne, de pe la vreo animală de asta, care se mai mănâncă doar pe aici, cu sos de usturoi, şi care în alte parţi e pe cale de dispariţie, şi e ocrotită de numa’ numa’... da’ nu suntem noi acu’ de pe la Greenpeace să apăram fauna protejată...
...ajungem, plătim omului... fac şi o cruce cu limba, că am ajuns întreg cu aşa maşină... în faţă, coborâm nişte scări, pe lângă malul un rău navigabil, care e, ca şi prin Paris, şi taie oraşul în două şi în care plutesc sacoşe şi peturi...apoi văd restaurantul...arată bine... ne punem la masă şi vine şi „fata”, adică mamaia că a fost colegă cu Napoleon, da’ se ţine bine... ne trânteşte un „bon soir” şi un „bien vienu a la Canal”... mi se taie puţin apetitul... sper ca mâncarea să fie mai bună decât ce îndică numele restaurantului... se comandă... prietenul, care ne a adus până aici, în Canal, spune şi pentru noi... se cere specialitatea casei...
...eu deja îmi imaginam o friptură suculentă asezonată cu tot felu’ şi pe lângă ea şi un sos de aurolac, că doar suntem în canal...:))
...vine şi mâncarea: ”antillope au chocolait”... deja îmi făceam griji pentru indigestia pe care am să o am după...
...acu’, că verişoara Sandei Marin are puţină treabă şi e plecată, am să spun ce şi cu: deci antilopa: muschiuleţ, cu un os să se vadă că nu e altceva, cu sos de cacao, care nu e dulce ci din contra, e foarte bun la gust, picant şi în acelaşi timp puţin acruţ, şi ca şi garnitură am banane verzi fierte şi cu manioc copt pe plită, ca la bunica gaboneză la ţară... mănânc pe nerespirate, aproape, încântat, de descoperirea culinară, chiar dacă aici tot ce zboară, târăşte sau zburdă pe savană se mănâncă, nu sunt toate aşa de rele la gust precum sună...
....se soarbe apoi o bere şi apoi se lasă să se sedimentează capra bine... sărumâna pentru masă...
Subscribe to:
Posts (Atom)
Subscribe To
Posts
All Comments
Subscribe To
Posts
All Comments